I don’t give a fuck

Cu totii avem un I don’t give a fuck Wall of fame si eu am cateva momente care se bat pentru prima pozitie. Am tot citit o gramada de articole saptamana asta despre cum sa te relaxezi cand esti super stresat – singura emotie care ma valideaza in aceasta perioada. Toate articolele acelea au fost bullshit as fuck, nu am citit tampenii mai mari in viata mea ca sa nu mai spun ca nu m-au ajutat absolut deloc… Singura chestie care chiar m-a ajutat a fost exact deviza “I don’t give a fucking fuck”, care tin minte ca o aveam ca lockscreen la telefon de cand aveam vreo 16 ani.

Deviza la care am renuntat cand am facut 20 de ani pentru ca am crezut ca de acum trebuie sa fiu un adult exemplar, sa ma comport matur si sa am totul sub control pana la 25 de ani. Mai am destul pana la 25 de ani dar am avut asa un stroke of the moment acum vreo 2 zile si ma tot gandesc la asta de atunci.

Cand veneam acasa zilele astea m-am gandit ca de ce naiba incerc sa fiu ceva ce nu sunt? Eu nu sunt un adult responsabil, da am varsta unuia dar sunt super departe de a fi unul… Il mai innebunesc si pe Alex odata cu mine ca trebuie sa fim asa si asa si pe dincolo.

Anyway concluzia la care am ajuns este: no fucking way… Nu o sa fiu niciodata ceva ce in primul rand nu imi doresc sa fiu. Pot obtine tot ce imi doresc si on my terms and guess what? I can do it and so can you.

Nu stiu daca ati fost sau sunteti asa de stresati incat sa ziceti “fuck it” cel putin odata pe zi. Dar daca ati facut-o probabil este cel mai smecher moment pe ziua aceea. Va spun sincer, de azi dimineata nu imi mai pasa, imi pasa de uni/familie/prieteni dar on my terms. Nu imi vine sa cred ca la 16 ani stiam mai multe decat stiu acum si nu imi vine sa cred ca incerc legit sa imi suprim atitudinea doar pentru ca am o anumita varsta si lumea te judeca dupa ea. Ca sa fiu si mai sincera nici nu vreau sa fiu prietena cu oamenii care judeca negativ alti oameni doar pentru un moment. Eu am prieteni de ani de zile pe care tot nu ii pot judeca pentru ca este vorba de un moment in care ei au decis sa fie putin idioti si asta e foarte bine. Plus ca tu in interiorul tau stii de 1000 de ori ce e mai bine pentru tine decat stiu eu. Eu ca prieten pot doar sa fiu langa tine mereu si sa te iubesc si apreciez pentru orice fucking hotarare ai lua chiar daca a fost gresit ce ai facut.

Ma intelegeti macar pentru o secunda ca e super okay sa dai drumul la lucruri? Sa te eliberezi pe tine macar pentru o secunda? Daca da, this how I don’t give a fuck:

1. Imi cunosc principiile – cand iti cunosti principiile stii ce vrei de la viata, stii ce cauti si ce vrei sa gasesti si cand realizezi cu adevarat ca poti lupta pentru ceea ce iti doresti, well sa spunem ca incepe sa nu iti mai pese de parerea altora, pentru ca acum ai un tel, ai pentru ce sa lupti (and don’t forget to look good whilst doing it).

2. Afirma-te –  acum ca stii ce vrei, fa-te vizibil. Deschide-ti un blog, poarta tricoul cu Motley Crue chiar daca lumea te judeca pentru ca iti place glam metalul si ask that chick out. Daca dai de un conflict rezolva-l pentru ca lumea in care traim nu are nevoie de inca un tampit care sa fuga de propriile actiuni (even if it’s easier).

3. Alege sa existi printre oameni geniali –   umbla cu oamenii care te ajuta moral sa faci ceva cu viata ta, cu oamenii aceia care fac ce isi doresc si care isi traiesc viata fara sa isi incalce principiile. Niste mini Elon Musk in devenire.

4. Calatoreste singur macar de doua ori pe an – pretty self explanatory 🙂

5. Fa o lista care te va ajuta sa iti cresti valoarea – care sa cuprinda idei ca: vreau sa locuiesc in New York, am sa plec singur 2 saptamani cu cortul, ma duc la concertul acela chiar daca o voi face singur, am sa imi construiesc o cabana la munte. Sau incepe lista cu friciile tale. Pune frica pe hartie si incearca sa o sperii tu pe ea. It works.

“Indeed, the ability to reserve our fucks for only the most fuckworthy of situations would surely make life a hell of a lot easier. Failure would be less terrifying. Rejection less painful. Unpleasant necessities more pleasant and the unsavory shit sandwiches a little bit more savory. I mean, if we could only give a few less fucks, or a few more consciously-directed fucks, then life would feel pretty fucking easy.”

In esenta, traieste viata pe care tu o alegi pentru tine, fii neinfricat ca la 16 ani cand fugeai noaptea pe geam in secret ca sa te plimbi sub luna cu prietenii si mereu lupta pentru adevar si pentru principiile tale chiar daca esti singurul care o face.

tumblr_mtvqsmlchg1rvner1o1_500.png

tumblr_nc31lqb1hk1qiy02no1_500

tumblr_nldcn5itt41sd8vx0o1_500

tumblr_nmugzrqoyg1tezt7xo1_500

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s